Zilele trecute am primit cel mai frumos cadou posibil de la un părinte. De fapt a fost pentru prima oară în viața mea când am primit un astfel de cadou. Emoția a fost cu atât mai mare și mai minunată, cu cât traversam o perioadă încărcată, grea atât la grădiniță, cu acomodări, acte de pregătit, cât și la Institutul Montessori din București unde pregăteam ultimul modul din cursul de educatori Montessori 0-3 ani.
Perioadele acestea par că nu au sfârșit și mereu mă întreb de ce oare fac și asta?
Seara, când am ajuns acasă, am deschis telefonul și iată-l, un mesaj simplu, gingaș stătea necitit într-un colț al WhatsApp-ului.
L-am deschis aproape cu teamă, dar cuvintele au curs precum un șuvoi prin ochii mei deja umeziți de emoție. Era o poezie, o poezie dulce, delicată, despre noi, despre proiectul nostru, despre iubirea ce-o purtăm copiilor. Era un mesaj de recunoștință, de bucurie că suntem aici, pitiți după case, în curtea noastră verde pentru a le fi aproape copiilor în primii pași pe care îi fac la grădiniță.
Vă las mai jos versurile și poate ne gândim cum ar fi pentru un prieten să-i dăruim astăzi, un mic gest de bucurie?
“Nu e doar despre copii
Ci de viata lor intreaga
Educatia Montessori
Menită sa-i inteleagă.
Cu nume de inginer,
Pe o strada linistita
Intr-un frumos cartier
E “Sofia”cuibarită.
Gradinita, te primeste
Cu o curte din poveste.
Empatie, fermitate
Bucurii nemasurate
Toate le gasesti aici
Special pentru cei mici.
Cu educatori nascuti
Sa se ocupe de micuti
Multumim, draga Sofia
Pentru ca ne aduci bucuria
De copii echilibrati
Si parinti mai dedicați!”
Andrei Vasilescu